La un an de când învăţământul online l-a înlocuit pe cel clasic, s-au creat noi modalităţi de desfăşurare a orelor, fie online, fie prin conceptul nou de învăţământ hibrid, apărut din nevoia unui sistem care să permită elevilor să participe la orele importante fără a încălca măsurile de protecţie împotriva virusului SARS-CoV-2. Acest nou sistem a caracterizat anul şcolar 2020-2021, existând elevi şi studenţi cu păreri diferite în privinţa eficienţei lui.
Citește și: Iohannis anunță cum se vor investi cele 30 de miliarde de euro din PNRR
Citește și: Explicația Adinei Vălean despre pașaportul covid
Anul şcolar 2020-2021
După un semestru online în anul şcolar trecut şi o vară în care s-au dezbătut scenarii posibile, anul acesta s-a plecat de la un nou concept, atât în România, cât şi în restul lumii: sistemul hibrid, care reprezintă fie intercalarea orelor în format fizic cu cele în format online pentru acelaşi elev, fie selectarea de către o unitate de învăţământ a unor anumite clase care merg la şcoală şi păstrarea formatului online pentru celelalte. Au existat mai multe modele de desfăşurare a cursurilor, întrucât învăţământul de stat a propus anumite scenarii în funcţie de situaţia pandemică şi de natura claselor (cu posibilitatea mai mare a deschiderii şcolilor pentru clasele terminale). Universităţile au decis din motive proprii, precum natura materiilor studiate de elev, deciziile fiind luate la nivel particular.
Am discutat cu elevi şi studenţi de mai multe vârste şi din diferite tipuri de unităţi de învăţământ, pentru a afla cum s-a desfăşurat activitatea didactică în sistemul hibrid în fiecare dintre aceste cazuri.
Învăţământul superior
Studenţii au fost anunţaţi încă din vara anului trecut că fiecare universitate va lua o decizie proprie, existând facultăţi care au decis că pot face online fără a fi diminuată calitatea învăţământului, dar şi facultăţi care, având foarte multe lucruri practice de făcut, impun participarea fizică la ore, în sistem hibrid.
Câțiva studenți, care au participat la cursuri în sistem hibrid, au descris modul cum s-au desfăşurat activitatea didactică pentru ei, dar şi cum a afectat pandemia şi acest sistem calitatea învăţământului.
În majoritatea cazurilor, studenţii au fost anunţaţi cu mai puţin de o lună înainte de începerea cursurilor despre modul în care se vor desfăşura orele.
Pentru Radu însă, student la specializarea Inginerie Civilă din cadrul Universităţii Tehnice Gheorghe Asachi din Iaşi, lucrurile s-au anunţat mai devreme: „Imediat după afișarea rezultatelor de admitere la facultate am aflat și despre modul în care se va desfășura anul universitar.”
Desfăşurarea orelor
Orele s-au desfăşurat pentru studenţii intervievaţi după acelaşi model: participarea online la cursuri, care presupun doar teorie şi participarea offline la ateliere şi laboratoare, unde este nevoie de prezenţă fizică pentru lucrările practice. Examenele nu au fost la fel pentru toţi. S-au dat doar examene în format fizic, doar în sistem online, dar şi hibrid.
“La gravură, de exemplu, nu putem lucra acasă deoarece există nişte materiale și prese speciale. Profesorii vin la fiecare elev şi ne îndrumă. Atelierele sunt destul de mari, avem unde ne desfășura fiecare, fiind păstrată distanţa între noi.”,a spus Alexandra, studentă la specializarea Gravură din cadrul Universităţii de Artă şi Design din Cluj.
„Activitatea s-a desfăşurat într-un mod foarte atent. Ni s-a monitorizat temperatura; de fiecare dată când am fost la facultate am fost rugaţi să ne dezinfectăm, să fim foarte atenţi la distanţa dintre noi. Comunicarea dintre noi şi profesori a fost foarte bună. Consider că este foarte important să păstrăm contactul uman în ceea ce priveşte actul didactic. Mi s-au părut un mod eficient. Susțin eficienţa sistemului hibrid pentru că oferă o posibilitate mai mare de a economisi timp. Cursurile pot fi făcute cu lejeritate de acasă, pentru că asta presupune viaţa de student, să te informezi singur, cea mai mare parte a calităţii studiului să vină din partea studentului”, a spus Ana, studentă la specializarea Medicină Dentară din cadrul Universităţii Grigore T. Popa din Iaşi.
Calitatea învăţământului
Cu toate că acesta are şi dezavantaje, întrucât unele lucruri ar fi fost mai bine înţelese în format fizic pentru unii, studenţii afirmă ca s-au bucurat că au putut beneficia de interacţiunea cu profesorii şi colegii şi că învăţământul hibrid a fost unul eficient.
„Din punctul meu de vedere, acest mod de desfăşurare este chiar ideal. Nu aş fi vrut ca totul să fie online, deoarece majoritatea facultăților din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie nu se pot desfăşura fără o parte practică. Pentru noi cel puţin, cei de la Farmacie, a fost un an foarte dificil în care ar fi trebuit să facem o mulțime de experimente, să preparăm chiar şi medicamente. Am pierdut mult având în vedere faptul că nu am putut participa la lucrările practice. Nu aş fi vrut nici ca totul sa fie offline, deoarece în cazul noţiunilor teoretice este mai uşor şi mai comod pentru toată lumea să rămână online. Hotărârea făcută în cadrul facultăţii mele este una foarte bună.”,a declarat Denisa, studentă la specializarea Farmacie din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie Iuliu Haţieganu din Cluj.
„Fiind la o facultate cu multe lucrări practice, sistemul hibrid m-a ajutat mai mult sa menţin o relaţie mult mai bună cu colegii. Avănd şi întâlniri fizice am putut face proiectele mai interesante împreună şi să comunicăm, în loc să fim captaţi în întregime de cursuri.”,a spus Cătălin, student la specializarea Ingineria Mediului din cadrul Universităţii Babeş Bolyai din Cluj.
Învăţământul de stat
Şcolile au început în mod fizic, cu excepţii apărute pe parcurs în localităţile ajunse în scenariul roşu. Momentul când elevii din toată ţara au intrat în sistemul online a fost sfârşitul lunii noiembrie. Această hotărâre se regăseşte în ordinul de ministru nr. 5.972/8.11.2020, care preciza suspendarea activităţilor didactice pe o perioadă de 30 de zile, cu menţiunea că modificările viitoare se vor stabili în funcţie de evoluția situației epidemiologice. Pe 8 noiembrie, la o lună după acest ordin, s-a dat ordinul nr. 6.122/7.12.2020, care atesta prelungirea suspendării orelor în format fizic până pe 23 decembrie, când începea vacanţa.
Decizia finală a fost ca pe 8 februarie să se deschidă şcolile în format fizic. S-a recomandat sistemul offline pentru clasele terminale în toată ţara, iar pentru celelalte clase doar în localităţile cu rată mică de infectare cu virusul Sars Cov-2.
„Vom reuși să deschidem școala”
„Vom reuşi să deschidem şcoala, este o convingere profundă, pe data de 8 februarie, fie că vom reuşi toate şcolile din România, fie că vom reuşi să deschidem şcolile în zonele care au o rată de infectare scăzută.”, a declarat ministrul educaţiei, Sorin Cîmpeanu, pentru Realitatea Plus.
„O să prioritizăm învăţământul primar şi grădiniţele, ştiut fiind că este cel mai dificil de abordat în maniera online, fie că vom prioritiza elevii claselor a VIII-a şi a XII-a, care susţin examenele naţionale.”,a adăugat acesta.
Liceul Ion Borcea din Buhuşi, Bacău, şi-a desfăşurat activitatea exclusiv în sistemul online în primul semestru. Semestrul al doilea a început în sistem offline, întrucât rata de incidenţă a cazurilor scăzuse sub 1-1000 locuitori (0.47), iar astfel, conform ordinului 3.235 din 4 februarie 2021, a fost pus în aplicare scenariul 1, care vizează participarea zilnică a tuturor preșcolarilor și elevilor în unitățile de învățământ, cu respectarea și aplicarea tuturor normelor de protecție.
Rata de incidență crește, iar unii elevi sunt obligați să rămână acasă
Pe 5 martie însă, rata de incidenţă a crescut, iar de pe 8 martie s-a propus, în conformitate cu prevederile art. 3, alin. (1) din Ordinul nr. 3235/93/04.02.2021, aplicarea celui de-al doilea scenariu: participare zilnică, cu prezenţă fizică în unitatea de învăţământ a elevilor din clasele VII, XII, IX-XI, acestea fiind clasele terminale.
Viviana, elevă în clasa a XI-a, ne-a vorbit despre ce a însemnat acest sistem la liceul ei, atunci când activitatea didactică încă se desfăşura în sistem hibrid.
„Cu o săptămână înainte de începerea semestrului al II-lea ni s-a comunicat că toate clasele vor merge la şcoală. Elevii care prezintă situaţii de risc sau au în familie persoane care sunt în situaţii de risc , stau acasa, pentru a nu işi pune în pericol propriile vieţi sau ale celor dragi. Cei care fac şcoala de acasă sunt, în opinia mea, distanţaţi de noi ceilalti. Mai vorbim cu ei în pauză, dar nu e aceeaşi conexiune. Noi, de asemenea, avem şi profesori care sunt în mediul online, care îşi dau interesul ca orele să fie mai active. Dezavantajul îl constituie modul în care sunt plasate, pentru că în aceaşi zi avem şi ore online şi la liceu.”
Reorganizarea învățământului
Reorganizarea învăţământului nu a fost un proces linear, întrucât evoluţia răspândirii virusului nu poate fi preconizată. Astfel, pe parcursul ultimului an au existat foarte multe schimbări. Sistemul hibrid este soluţia adoptată în acest şcolar, existând o nevoie iminentă de a asigura elevilor din România şi din lume condiţiile necesare educaţiei într-o perioadă pandemică. Prioritizarea participării în mod fizic pentru studenţii care au ateliere practice s-a dovedit eficientă în ceea ce priveşte calitatea studiului, cât şi relaţile de colegialitate. Acesta a fost un avantaj pentru ei, pe care elevii şi studenţii care nu au fost prezenţi în unităţile de învăţământ nu l-au avut.
„Deşi susţin sistemul hirid, având în vedere riscurile la care ne-ar expune sistemul offline, mi-ar fi plăcut să participăm exclusiv fizic doar pentru conexiunea dintre noi, care mi se pare foarte importantă.”, a mai spus Ana.
Citește și: Iohanni anunță investiții de 4 miliarde de lei în educație
Autor: Delia Aga
Documente
1 comentariu