Odată cu apariţia internetului, informaţia se află doar la un click distanţă, fiind accesibilă pentru toţi utilizatorii dornici de a afla lucruri noi. În ultimii ani, şi presa a evoluat pe platformele online, unele ziare sau reviste publicându-şi articolele doar pe site-uri, neavând şi varianta tipărită. Cu tot acest avânt al tehnologiei, rămâne însă un mister dacă oamenii se bucură de informaţia găsită prin intermediul internetului sau nu, aşadar, am întrebat 100 de români ce, de ce, când şi cum citesc presa online.
În 2020, cei de la Pew Research Center au făcut o cercetare asupra cetăţenilor din SUA care folosesc Social Media pentru a se informa. Conform studiului, 68% au spus că folosesc site-uri și aplicații de știri, 65% folosesc motoare de căutare pentru a căuta subiectele de care sunt interesați, în timp ce 53% folosesc Social Media pentru știri. Potrivit cercetărilor, 23% au declarat că folosesc regulat reţelele de socializare, iar 30% au spus că le folosesc ocazional pentru a afla ultimele știri. Românii spun, în proporţie de 71% că Social Media este o sursă bună pentru documentare.
Un alt studiu, realizat de cercetătorii UXmatters ne evidenţiază faptul că utilizatorii de media au strategiile lor. Când ne uităm la modul în care oamenii folosesc Mass-media, observăm că aceştia au obiceiuri de citire individualizate. Strategiile lor pentru consumul informațiilor includ la ce site-uri web merg pentru informații, cum selectează ceea ce doresc să citească, cât timp vizualizează articolele pe care le-au deschis și dacă accesează linkuri.
Reţelele de socializare şi Feed-ul
Una dintre întrebările adresate românilor a fost „Îţi este mai uşor să citeşti o ştire de pe Facebook/Instagram/Twitter decât de pe un site de ştiri?” iar 66% au spus da, 20% dintre aceştia au spus nu şi 14% nu ştiu.
Ceea ce regăsim prin intermediul reţelelor de socializare, de cele mai multe ori se află pe feed-ul acestora, astfel când dăm scroll prin feed, consumăm informaţia prin modurile următoare:
- Scanare – identificarea rapidă a imaginilor și a titlurilor din feed
- Frunzărire- citire rapidă, în timp ce dăm scroll
- Lectură – examinarea detaliată a conținutului
Datorită acestor moduri prin care noi citim informaţia aflată pe feed, am pus întrebarea: „Cum citeşti un articol?”, iar 54% spun că citesc întregul conţinut, în timp ce 36% citesc „pe sărite”. Am mai primit răspunsuri precum „Depinde dacă mă atrage”, „Depinde dacă este un articol calitativ”, „Uneori citesc doar titlul”, etc.
Probabil cel mai influent aspect al unui articol este reprezentat de titlu deoarece 97% au afirmat că titlul este un factor important pentru atragerea cititorilor, iar cei mai mulţi cititori, critică pozitiv sau negativ un articol în funcţie de titlul acestuia.
Timpul petrecut online
De la caz la caz, fiecare persoană petrece un anumit timp în faţa ecranelor, iar cei mai mulţi oameni au spus că petrec, în mediul online, peste 5 ore, în fiecare zi, procentajul fiind de 54%. Restul de 25% petrec mai puţin de 5 ore pe zi, 17% stau aproximativ 5 ore, iar 4% cam o oră pe zi.
Chiar dacă 54% dintre români au afirmat că petrec mult timp, în fiecare zi, în mediul virtual, asta nu înseamnă că şi citesc presa. Doar 28% dintre aceştia o citesc în fiecare zi, în timp ce 33% citesc aproximativ de trei ori pe săptămână, iar cel mai mare procentaj a ajuns la 39% pentru românii care lecturează presa foarte rar.
Informaţia este putere
Fie ea presa citită în fiecare zi sau foarte rar, aceasta are acelaşi efect, şi anume de a informa cetăţenii cu privire la diverse aspecte. I-am întrebat pe români dacă sunt informaţi în legătură cu noutăţile din ţară şi din lume. Doar 7% dintre ei sunt foarte informaţi, 11% nu sunt informaţi şi 82% sunt destul de informaţi.
Dar ce facem când informaţia este utilă sau cel puţin, interesantă? Vrem să o împărtăşim şi cu restul persoanelor din jurul nostru, pentru a le aduce la cunoştinţă ce am aflat şi noi. 70% dintre români, într-adevăr trimit articolele şi prietenilor, în timp ce 22% nu fac acest lucru. Restul procentajelor cuprind răspunsuri de tipul „Rareori”, „De obicei, păstrez doar pentru mine” şi „Depinde de articol”.
Am fost curioasă să aflu dacă doar prin intermediul reţelelor de socializare, românii îşi procură datele necesare, dar unele persoane au spus că urmăresc şi site-uri de ştiri, iar câteva exemple care s-au tot repetat au fost: Digi24, Libertatea, Adevărul şi PRO TV.ro.
Conţinutul articolelor şi interesele românilor
Potrivit celor de la UXmatters, domeniile de interes pentru cititorii din întreaga lume sunt: dispozitive și gadget-uri, știință, design, relații personale, copii, vedete, politica națională şi economia. Toate acestea pot fi puncte de interes pentru români, dar sub ce formă găsim informaţia?
Genurile jurnalistice sunt numeroase şi fiecare gen are atributele sale. Există genuri informative, ca de exemplu ştirea sau relatarea, există genuri de opinie şi comentariu precum editorialul şi mai există genuri nobile ca de pildă interviul, reportajul şi ancheta.
Românii sunt destul de selectivi în ceea ce priveşte conţinutul unui articol, 71% preferă ştirea pentru că „Este mai scurtă și mai la subiect” sau „În acest fel, pot rămâne la curent cu eventimentele importante”. 14% citesc mai des interviuri deoarece „Pot afla anumite lucruri direct de la sursă” sau „Îmi place să descopăr povestea persoanei în cauză”. Reportajul este preferat de 9% dintre români datorită faptului că este „mai complex”, iar relatarea este favorizată de 6% dintre aceştia.
Hârtie sau ecran
Virginia Clinton este profesor de educație, sănătate și comportament la Universitatea din Dakota de Nord şi a efectuat o cercetare, găsind o diferență „mică, dar semnificativă” în citirea textului de pe un ecran față de citirea acestuia de pe o hârtie.
Prin această cercetare a constatat că citirea de pe hârtie conduce, în general, spre o mai bună înțelegere și îmbunătăţeşte performanța unei persoane la testele date asupra unor materiale de lectură. „Dacă citești de pe hârtie, mintea ta gândește”, a spus Clinton.
Aceasta, împreună cu alți cercetători au descoperit că persoanele care citesc de pe un ecran, cred adesea că înțeleg un text mai bine decât o fac cu adevărat. Chiar dacă pare că Virginia susține citirea de pe hârtie mai mult faţă de cea de pe ecran, aceasta spune că nu crede că ar trebui evitată cea din urmă.
În ceea ce îi priveşte pe români, 79% aleg un ziar online, faţă de unul clasic.
Dispariţia jurnalismului din lume
„Acum, absența jurnaliștilor profesioniști” – a explicat Paul Lewis, reporter premiat al The Guardian, în timpul unui seminar captivant – „ar provoca, desigur, probleme majore și perturbări, dar informațiile ar putea totuși găsi o modalitate de a circula și de a ajunge la public”.
„Jurnalismul adevărat nu poate fi înlocuit de oamenii care își postează opiniile sau vreo fotografie ocazională a unei veverițe, indiferent cât de amuzantă ar putea fi veverița, spune Rachael Jolley, în ediția din primăvara anului 2019 a revistei Index on Censorship.
În cazul în care nu ar mai exista jurnalişti, românii cred în proporţie de 75% că oamenii nu s-ar putea descurca fără jurnalism.
Aşadar, odată cu pandemia globală și accesibilitatea care motivează din ce în ce mai mulți oameni să treacă la digital în 2020, 53% dintre americani au apelat la reţelele de socializare pentru ultimele actualizări. Platforme precum Facebook, YouTube și Twitter se situează în prezent printre cele mai populare surse de știri. Pentru români, situaţia este asemănătoare, cei mai mulţi preferând platformele online decât să citească ştirile dintr-un ziar.
Cei 100 de români care au fost chestionaţi au vârstele cuprinse între 15 şi 57 de ani, prin urmare, platformele online nu sunt importante doar pentru o anumită categorie de persoane, ci şi pentru oricine e dornic să caute şi să găsească informaţii.
Articol realizat de Nicoleta Coruga
