Notă: Titlul acestui articol , “Președintele are COVID-19“, a fost redactat intenționat prin tehnica clickbaitului pentru a oferi un exemplu de cât este de ușor să induci cititorii în eroare. Scopul materialului este de îmbogăți oamenilor cultura media pentru a putea evita publicațiile care folosesc această tehnică.
De ani de zile, una dintre cele mai mari probleme din online este clickbait-ul. Din ce în ce mai multe publicații media folosesc această tehnică pentru a ademenii mai mulți cititori și, implicit, să câștige mai mulți bani.
Actualitate: Record de cazuri COVID-19 la Cluj. Au fost confirmate pozitiv 534 persoane în ultimele 24 de ore
Cum definim termenul de clickbait
Clickbait-ul, tradus din engleză, înseamnă momeală pentru click-uri, iar principalul element care ademenește un cititor să dea clic pe un link este, de regulă, titlul folosit. Un alt element este cel al fotografiei ,,bine alese” pentru ca cititorul să fie curios despre ce este vorba în text.
Efecte negative a clickbait-ului
Clickbaitul din presă poate avea de foarte multe ori repercusiuni negative. Mulți dintre cititorii de presă de pe social media au prostul obicei de a citit doar titlul unui articol fără a-l accesa să vadă despre ce este vorba cu exactitate. Un titlu momeală poate induce o masă însemnată de oameni să distribuie materialul respectiv care poate crea o confuzie în rândul populației. Toate aceste posibile lucruri negative rezultând din cauza unui singur motiv: bani.
Clickbaitul, între adevăr și minicună
Un titlu clickbait poate fi, în același timp, și adevărat și fals. Pentru a înțelege mai bine cum stă treaba, am să explic pe exemplul titlului articolului nostru: ,,Președintele are COVID-19″.
Informația livrată prin acest titlu (că un anume președinte are COVID-19) este adevărată. Totuși, dacă ne imaginăm că acest titlu este dat de o publicație din România, cititorii se vor duce cu gândul că Președintele României are COVID-19. Acesta este primul instinct. Bineînțeles că, în momentul în care vezi un asemenea titlu distribuit pe Facebook, vei da click aproape 100% să vezi despre ce este vorba (în cazul fericit).
În cazul nefericit, vei citi doar titlul și îți vei suna prietenii să le spui că Președintele României are COVID-19. Mai mult, probabil vei da și o distribuire materialului respectiv pe contul tău de Facebook.
Nu este corect față de cititori
Când o publicație folosește clickbait putem spune că nu este corectă cu publicul său.
Revenind la exemplul cu ,,Președintele are COVID-19″, vom realiza faptul că informația livrată în titlu este incompletă. În mod normal, titlul trebuia să conțină și numele președintelui. Poate fi un președinte de stat (cum ar fi Donald Trump) sau poate fi președintele unei corporații sau instituții. Practic, cititorii nu își vor putea da seama cine are COVID numai dacă accesează articolul (în cazul fericit).
Un alt exemplu de clickbait foarte des obișnuit în presă este următorul: ,,Explozie uriașă soldată cu 17 decese”.
Instincul celui care vede acest titlu este să dea repede click pentru a vedea unde a avut loc explozia. În momentul în care accesează materialul, surpriză! Explozia despre care se vorbea în titlu a avut loc la mii de kilometri distanță.
Este sau nu clickbait?
În contextul pandemiei de coronavirus, tot mai mulți cititori acuză în dreapta și în stânga jurnaliștii de clickbait. Uneori au dreptate, dar alteori se înșeală. Per ansamblu trebuie înțeleși deoarece au fost bombardați de prea multe titluri momeală.
Luam exemplul titlului ,,Record de cazuri COVID-19. Au fost raportate 9.714 noi infectări în ultimele 24 de ore”.
Acest titlu nu este clickbait. Există foarte mulți cititori care acuză genul acesta de titluri ca fiind momeli deoarece nu s-a specificat și numărul de teste COVID realizate. Răspunsul este simplu în acest caz. Titlul este titlu, nu un paragraf.
Există reguli de redactare care nu permit scrierea unor titluri foarte lungi. Mulți cititori ar dori să își ia toată informația din titlu, dar acest lucru nu este posibil.
“Număr uriaș de cazuri COVID-19. Cuplurilor și familiilor li se va interzice să facă împreună cumpărăturile”. Acesta este un exemplu clickbait. Nu este specificat unde va exista această interdicție. Poate fi oriunde. În acest caz, Anglia.
Educația media din România
Foarte multe persoane distribuie diferite materiale pe rețelele de socializare fără ca măcar să le deschidă, iar acest lucru duce la problema educației media din România, educație media care deseori lipsește. În licee nu există obligația măcar unei ore de educație media, iar acest lucru se simte. Este adevărat faptul că, în unele unități de învățământ, profesorii sau chiar elevii organizează astfel de seminare, iar acest lucru nu poate fi decât aplaudat.
1 comentariu